Investigatii imagistice
Informatiile prezentate in acest website au caracter informativ si nu inlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor.
Orice decizie privind sanatatea animalului de companie trebuie luata doar in urma consultarii medicului veterinar.
Imagistica veterinara este o disciplina ce se concentreaza pe diagnosticarea animalelor in baza unor imagini ale unor sectiuni din corpul respectivelor animale. Medicii veterinari radiologi se folosesc de informatiile primite pentru a trage concluzii complexe si a recomanda tratamente pentru afectiunile descoperite.
Cele mai des folosite metode de imagistica veterinara sunt:
- Radiografiile. La fel ca in medicina umana, radiografiile sunt in general cea mai populara metoda de a preleva imagini din interiorul unui organism. Radiografia foloseste raze X, raze gamma sau radiatii neionizante pentru a vizualiza forma interna a unui os sau organ.
- Ecografiile. A doua dintre cele mai des folosite tehnici imagistice este ecografia. Aceasta tehnica presupune folosirea unor unde ultrasunete pentru a crea imagini ale diverselor structuri interne ale organismului in baza ecoului pe care diverse tesuturi interne il creeaza atunci cand respectivele sunete se reflecta din acestea.
- Tomografia computerizata. Se scaneaza cu ajutorul unui aparat o sectiune a organului, muschiului, osului sau altei parti ale animalului din mai multe unghiuri, formandu-se astfel o imagine tridimensionala a zonei afectate. Cu ajutorul acesteia se pot descoperi anumite anomalii ce nu ar aparea pe o radiografie normala.
- Testul cu rezonanta magnetica (RMN) Cu ajutorul unui camp magnetic, unde radio si un computer, se realizeaza imaginei foarte detaliate ale unor zone ale corpului animalului. Precizia acestei metode o face foarte des folosita pentru vizualizarea a elemente din sistemul nervos, creier, coloana vertebrala, ligamente, tendoane sau muschi.
- Fluoroscopia. Este o technica ce presupune folosirea razelor X pentru a reda imagini in timp real cu un organ in plina functiune. Cele mai dese intrebuintari sunt in neurochirurgie si in chirurgia ortopedica.
- Mielografia. Este o alternativa a testului cu rezonanta magnetica, folosita in general la diagnosticarea a diverselor afectiuni ale coloanei vertebrale. Se injecteaza o substanta colorata in spatiul din jurul coloanei vertebrale si apoi, cu ajutorul unei alte tehnici imagistice, precum fluoroscopia, se analizeaza functionaliatea vertebrelor, discurilor si a radacinilor nervoase din zona.
Imagistica veterinara este ramura medicinei veterinare ce se ocupa cu prelevarea de imagini ale interiorului corpului unui animal cu scopul diagnosticarii si tratarii a diverse boli si afectiuni.
Data fiind inabilitatea animalelor de a comunica cu medicii, imagistica este esentiala pentru diagnosticare in medicina veterinara, animalele de companie confruntandu-se cu multe probleme medicale ce nu pot fi observate cu ochiul liber.
Afectiunile ce pot fi diagnosticate cu ajutorul imagisticii variaza de la fracturi cauzate de diverse accidentari la boli grave, precum cancerul, osteoporoza sau diabetul.
Cand se recomanda investigatiile imagistice veterinare
Investigatiile imagistice se recomanda in situatiile in care o anumita boala sau afectiune nu poate fi in totalitate confirmata si detaliata doar prin examinarea externa a animalului. Se foloseste in toate investigatiile interne, ca instrument principal de diagnosticare sau ca metoda de a determina ce alte teste sunt necesare inaintea punerea unui diagnostic definitiv.
Pregatire pentru investigatiile imagistice veterinare
Desfasurarea propriu-zisa a testelor imagistice difera in functie de metoda aleasa de catre medicul veterinar. Desi toate investigatiile imagistice sunt nedureroase si non-invazive, cele ce se bazeaza pe raze X pot fi daunatoare animalului. Exista, de asemenea, riscul ca animalul in cauza sa intre in panica si sa defecteza aparatura folosita pentru prelevarea imaginilor. Din aceste motive, in majoritatea situatiilor pacientul este sedat iar, in cazul interventiilor ce folosesc raze X, se folosesc scuturi de plumb pentru a proteja organismul de radiatii.